Mulți oameni din Statele Unite adoptă acum diete bogate în plante, cum ar fi vegetarianismul, care implică să nu mănânce carne. Această alegere alimentară este legată de diverse mișcări sociale și credințe etice. Cu toate acestea, rădăcinile acestei tendințe globale se extind dincolo de influențele occidentale, ajungând în culturile asiatice, africane și indigene. Este important să recunoaștem aceste origini diverse, care pot trece neobservate atunci când căutăm rețete pe internet sau comandăm mâncare la pachet.
Vegetarianismul vine sub mai multe forme, fiecare cu caracteristicile sale unice. Oamenii aleg să urmeze aceste diete din diferite motive, inclusiv sănătate, preocupări de mediu și considerente etice. Prin adoptarea unei diete bogate în plante, indivizii se pot bucura de o gamă largă de beneficii. Aceste avantaje cuprind nu numai bunăstarea personală, dar contribuie și la obiective sociale și de mediu mai largi.
Pe măsură ce popularitatea dietelor pe bază de plante continuă să crească, este esențial să apreciem diversitatea culturală și rădăcinile istorice care au modelat aceste practici alimentare. Fie că este condusă de motivații pentru sănătate, convingeri etice sau conștientizarea mediului, călătoria către un stil de viață mai concentrat pe plante implică o bogată tapiserie de influențe din întreaga lume.
Ce este vegetarianismul?
Vegetarianismul este un mod de a mânca care se concentrează pe alimente pe bază de plante, cum ar fi fasolea, leguminoasele, fructele și cerealele, cu excepția cărnii de animale. Cei care urmează o dietă vegetariană pot include produse de origine animală precum miere, ouă și lactate, cu variații precum lacto-vegetarienii care consumă lactate, dar nu ouă. Veganii fac un pas mai departe, excluzând toate produsele de origine animală. Interesant este că unii indivizi care se identifică ca vegetarieni încă consumă pește.
Oamenii adoptă vegetarianismul din diverse motive, inclusiv preocupări etice cu privire la bunăstarea animalelor și un angajament față de sănătate. Această alegere alimentară poate fi o problemă personală sau publică, contribuind la un sentiment de identitate socială. Vegetarienii se conectează adesea între ei, formând comunități bazate pe experiențe comune.
Standardele vegetarianismului diferă între indivizi și grupuri, ceea ce duce la complexități în evoluție în experiențele veganilor și vegetarienilor. În special, organizații precum PETA și-au ajustat pozițiile în timp. De exemplu, PETA odată permis pentru consumul de ouă de la păsări de companie bine îngrijite, dar această excepție a fost eliminată din poziția lor actuală.
Rădăcinile și răspândirea vegetarianismului de-a lungul istoriei
Vegetarianismul, sau dietele care exclud carnea în favoarea alimentelor pe bază de plante, au rădăcini istorice profunde legate de diferite sisteme de credințe. Practica poate fi urmărită încă din timpuri străvechi, cu dovezi documentate găsite în texte religioase din India secolului al V-lea î.Hr. Colonizarea britanică a Indiei în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea a condus la observarea și popularizarea ulterioară a vegetarianismului de către britanici în Europa.
Popoarele indigene din Americi aveau, de asemenea, diete timpurii pe bază de plante. Choctaws, cu reședința în actualele Mississippi și Oklahoma, erau în principal fermieri cu o dietă pe bază de plante care includea porumb de bază, dovleac și tocană de fasole. În mod similar, aztecii și mayașii și-au crescut copiii ca vegetarieni, contribuind la varietatea de cereale, leguminoase, fructe și legume găsite în bucătăriile de astăzi.
Tradițiile africane, în special în Etiopia, au îmbrățișat de multă vreme dietele semi-vegane datorită aderării la Practicile de post ale Bisericii Ortodoxe Etiopiene. În Jamaica, în anii 1930, rastafarienii, opunându-se dominației coloniale britanice, au dezvoltat o mișcare de vegetarieni de culoare care au văzut divinitatea spirituală în liderul etiopian Haile Selassie.
Rezistența etiopienă împotriva invaziei italiene din 1896 a jucat un rol crucial în dezvoltarea sentimentelor anticoloniale și a contribuit la formarea religiei rastafari. Mâncărurile vegane etiopiene, precum alimentele rastafariene „Ital”, au istorii distincte legate de lupta împotriva opresiunii, victoria Etiopiei simbolizând rezistența împotriva împărțirii europene în Africa. Astăzi, aceste conexiuni istorice continuă să influențeze și să inspire diverse mișcări vegetariene la nivel global.
Citeste si: Un ghid cuprinzător pentru bucătăria indiană
Beneficiile alegerii unui stil de viață vegetarian
Mulți oameni aleg să urmeze o dietă vegetariană din diverse motive. Unul dintre motivele principale este o sănătate mai bună. Unii cred că evitarea cărnii poate ajuta la îmbunătățirea bunăstării lor generale. Un alt motiv este reducerea daunelor aduse mediului și animalelor. Neconsumând carne, indivizii urmăresc să-și reducă impactul asupra planetei și să manifeste compasiune față de animale.
În India, aproximativ o treime din populație urmează o dietă vegetariană. Acest lucru se datorează parțial normelor sociale care descurajează consumul de carne. Cu toate acestea, măsurarea cu precizie a aderării oamenilor la dietele alese poate fi o provocare din cauza acestor presiuni societale.
În plus, factorii economici joacă un rol în alegerile dietetice. Unele persoane pot opta pentru o dietă vegetariană din cauza venitului disponibil limitat, care locuiesc în zonele rurale sau sunt izolate cultural. Aceste aspecte evidențiază diverșii factori socioeconomici care influențează tiparele alimentare și pot complica înțelegerea de către cercetători a tendințelor alimentare.
În general, decizia de a adopta un stil de viață vegetarian este influențată de preocupările legate de sănătate, conștiința mediului, normele culturale și circumstanțele economice.
Vegetarianismul adevărat și alte tipuri
Conceptul de „adevărat vegetarian” nu are o definiție universal acceptată. Cu toate acestea, cercetătorii folosesc adesea acest termen pentru a identifica persoanele care se abțin în mod conștient de la consumul de carne, carne de pasăre și pește. Această clasificare se dovedește valoroasă în studiile academice axate pe comportamentul uman, în special datorită constatărilor din sondajele de nutriție din Statele Unite. În mod surprinzător, o parte notabilă a persoanelor care se identifică ca vegetarieni încă mai include o anumită formă de carne în dieta lor.
Pentru a se adapta acestei variații în alegerile dietetice, cercetătorii au inventat termeni suplimentari precum „semi-vegetarieni” sau „vegetarieni cu normă parțială” pentru a-i descrie pe cei care urmează o dietă pe bază de plante, dar ocazional consumă carne. O altă subcategorie, cunoscută sub numele de pesco-vegetarieni, include persoanele care consumă pește, produse lactate și ouă, dar se abțin de la alte tipuri de carne.
În general, termenul „adevărat vegetarian” poate să nu aibă o definiție clară, dar utilizarea sa se dovedește valoroasă pentru înțelegerea diverselor practici alimentare din spectrul vegetarienilor. Cercetătorii folosesc aceste clasificări pentru a diseca nuanțele alegerilor dietetice și pentru a înțelege mai bine complexitățile comportamentelor alimentare umane.
Sunt vegetarienii ipocriti?
Mulți vegani îi critică pe vegetarieni, considerându-i ipocriți pentru că consumă produse de origine animală precum lactate și ouă. Cu toate acestea, acest punct de vedere simplifică prea mult diversele motive pentru care oamenii aleg vegetarianismul, așa cum a explicat Vegetarian Resource Group. Aceste motive variază de la factori economici și preocupări de sănătate până la considerente de mediu, preferințe de gust, compasiune pentru animale și diverse principii etice. În esență, vegetarienii sunt persoane care se abțin de la consumul de carne, inclusiv pește și carne de pasăre.
Complicând lucrurile, unii autoproclamați vegetarieni mănâncă ocazional carne, creând provocări în discuțiile despre termen. Atunci când vegetarienii, conduși de idealuri morale, cum ar fi evitarea vătămării animalelor, consumă carne, ei pot experimenta un conflict între convingerile și acțiunile lor.
Deconectarea dintre atitudinile și comportamentele cuiva este o formă de ipocrizie, deși acest termen are conotații negative. Pentru a face față acestei nealiniere, oamenii pot folosi strategii precum evitarea gândurilor despre animalele de fermă sau alegerea produselor din carne care se aseamănă puțin cu animalele originale.
În căutarea schimbării obiceiurilor de consum, susținătorii animalelor au descoperit că accentuarea ipocriziei morale poate să nu fie cea mai eficientă abordare. Un sondaj din 2021 realizat de Humane League UK a arătat că evidențierea stării de sănătate precare a peștilor de crescătorie a fost mai convingătoare în încurajarea semnăturilor de petiții decât mesajele despre ipocrizia corporativă în rândul supermarketurilor. În special, mesajele despre ipocrizia corporativă au rezonat cu veganii anti-corporații din studiu.
Citeste si: Din ce sunt făcute hot-dog-urile?
Tipuri de diete vegetariene
Există diferite moduri în care oamenii aleg să mănânce ca vegetarieni. Două tipuri comune includ Vegetarianismul Ovo-Lacto și Dieta Vegană. Cu toate acestea, este important să rețineți că preferințele și alegerile individuale pot duce la variații în cadrul fiecărui tip.
- Vegetarianismul ovo-lacto: Ovo-Lacto Vegetarienii nu mănâncă carne, dar includ produse lactate și ouă în dieta lor. Aceasta înseamnă că consumă produse precum lapte, brânză și zer. Un alt subgrup din această categorie este lacto-vegetarienii, care consumă produse lactate, dar evită carnea și ouăle.
- Dieta vegana: Veganii își duc angajamentul la un alt nivel, excluzând toate produsele de origine animală atât din dieta cât și din stilul lor de viață, cât mai practic și posibil. O dietă vegană depășește evitarea cărnii; de asemenea, elimină ouăle, mierea, lactatele și orice alte ingrediente alimentare derivate de la animale.
Ghid simplu de nutriție pentru vegetarieni
Acest ghid oferă informații simple, obținute de la Vegan Health, pentru a ajuta vegetarienii să mențină o dietă echilibrată. Pentru cei care nu consumă ouă sau lactate, este esențial să acorde atenție anumitor nutrienți pentru a asigura o sănătate optimă.
1. Vitamina B12: Esențială pentru vegani: Veganii care exclud ouăle și lactatele din dieta lor ar trebui să ia în considerare suplimentele de vitamina B12 și să consume alimente fortificate. Vitamina B12 se găsește de obicei în carne, ouă și lactate, dar nu în mod obișnuit în alimentele pe bază de plante. Din fericire, sunt disponibile suplimente de B12 derivate din bacterii, nu produse de origine animală.
2. Fier: surse alimentate de plante: Fierul este vital pentru vegetarieni, iar diverse alimente vegetale pot oferi acest nutrient esențial. Includeți în dieta dvs. articole precum cereale cu nuci de struguri, cereale totale, melasă, linte, spanac, fasole, fasole garbanzo, smog elvețian, edamame și fasole pinto. Îmbunătățiți absorbția fierului prin încorporarea alimentelor bogate în vitamina C în mese și evitând suplimentele de calciu în timpul meselor.
3. Zinc: Opțiuni pe bază de plante: Zincul, crucial pentru sănătatea generală, poate fi găsit în surse pe bază de plante, cum ar fi fulgi de ovăz, tofu, caju, semințe de floarea soarelui, fasole garbanzo și linte. În timp ce zincul este abundent în dietele vegane, absorbția poate fi o provocare din cauza fitaților prezenți în alimentele vegetale.
4. Acizi grași Omega-3: Esențiali pentru vegani: Veganii se pot asigura că îndeplinesc aportul recomandat de acizi grași omega-3 esențiali incluzând în alimentația lor semințe de chia, semințe de in, nuci, boabe de soia, ulei de soia, ulei de canola, tofu și tempeh. Site-ul web VeganHealth sugerează luarea în considerare a aportului dincolo de cantitatea zilnică recomandată pentru a susține bunăstarea generală.
Trecerea la o dietă vegetariană: pași simpli și sprijin
Trecerea la o dietă vegetariană poate fi mai ușoară cu ajutorul programelor de la organizații din Statele Unite și Europa. O astfel de resursă este pagina web Take Action a Sentient Media. Oferă diverse instrumente pentru a sprijini oamenii în călătoria lor către vegetarianism.
Pagina web a Sentient Media are o secțiune numită Schimbare alimentară, care oferă resurse utile. Una dintre aceste resurse este un program de gaj de 30 de zile. Acest program ajută persoanele să treacă treptat la o dietă vegetariană, oferind îndrumări și sprijin timp de o lună.
În plus, pagina web oferă petiții care pledează pentru mai multe opțiuni bazate pe plante în școlile publice. Acest efort urmărește să faciliteze accesul persoanelor, în special studenților, la mese vegetariene în viața de zi cu zi.
Mai mult, pagina web evidențiază alte evenimente și inițiative care promovează vegetarianismul. Aceste evenimente pot oferi sprijin suplimentar, îndrumare și motivație pentru persoanele care fac trecerea la o dietă pe bază de plante.
În general, resurse ca Pagina web Acțiune a Sentient Media oferă sprijin valoros celor care doresc să treacă la o dietă vegetariană. Cu aceste instrumente și programe, indivizii pot face schimbarea cu încredere și ușurință.
Citeste si: Cum să gătești fasole
Ce ar trebui sa stii
Elementele de bază ale dietei vegetariene: vegetarienii mănâncă o varietate de alimente precum fructe, legume, nuci, cereale și fasole. Ei pot găti mese simple acasă sau pot cumpăra alimente gata preparate din magazine sau restaurante.
- Surse de proteine pentru vegetarieni: Pentru a obține proteine, vegetarienii mănâncă alimente precum fasole, năut, alune, fasole neagră și soia.
- Alimente evitate de vegetarieni: Vegetarienii nu consumă alimente cu carne sau produse de origine animală, cum ar fi șunca, puiul, carnea de vită sau supe făcute cu bulion de oase.
- Beneficiile de a fi vegetarian: Alegerea unei diete vegetariene poate reduce riscul de boli cronice precum diabetul, hipertensiunea arterială și cancerul. Este, de asemenea, o modalitate de a susține bunăstarea animalelor prin a nu consuma produse făcute din animale. În plus, a fi vegetarian este văzut ca fiind mai bun pentru mediu și poate ajuta la combaterea schimbărilor climatice.
Lasă un comentariu